”Ne doream un loc care să inspire și să găzduiască creativitate, cu toate funcționalitățile și designul aferente, adaptat la secolul în care trăim” – Oana Simionescu, Director Executiv FABER și fondator

În Timișoara există astăzi un spațiu care abundă în creativitate, unde săptămânal au loc conferințe, ateliere, expoziții, experimente culturale, concerte. E deschis nu de mult, în 2020, într-una dintre clădirile Fabricilor Unite de Ulei și Săpun de la 1844, cunoscute în istoria recentă ca Azur. Despre Centrul Faber vorbim, care a impresionat de la bun început prin conceptul său și a primit recunoaștere internațională - În cadrul primei ediții a premiilor New European Bauhaus, s-a numărat printre cei trei finaliști la categoria “Clădiri renovate în spiritul circularității”, iar în octombrie 2022 a fost premiat în cadrul Bienalei de Arhitectură, Beta. 

Cam asta se întâmplă când se pun la treabă oameni determinați -  arhitecți, antreprenori tech și în industria social-culturală - creează un spațiu al creativității, al inspirației și al artei în diversele ei forme, dorindu-și să consolideze spiritul creativ la nivel de oraș. 

Nucleul fondatorilor Faber e format din antreprenorii tech Valentin Mureșan și Adrian Erimescu, arhitecta Oana Simionescu și biroul de arhitectură FOR, Cristina Potra Mureșan – antreprenoare socială și grupul Plai. Cu Oana Simionescu am stat noi de vorbă, director executiv și fondator, ca să aflăm tocmai care-a fost ideea de la care-a pornit totul, ce provocări au întâmpinat pe parcurs și cu ce e important să rămână timișorenii din această poveste. 

  • De unde ideea de a investi în acest spațiu, în fostele fabrici AZUR din Timișoara?

O.S.: Prima decizie neobișnuită, pentru un proiect ca al nostru, este cea a achiziției unei proprietăți. Suntem un exemplu rar de centru cultural independent, asta pentru că majoritatea proiectelor similare sunt fie finanțate din fonduri publice, fie închiriază spații ieftine pe care le ocupă temporar. Pentru noi a fost din start important să achiziționăm un spațiu, căci altfel misiunea noastră de a consolida un sector deocamdată fragil ar fi fost aproape imposibilă. 

Spațiile industriale ale Fabricilor Unite de Ulei și Săpun de la 1844, cunoscute în istoria recentă ca AZUR, reprezintă o poveste identitară pentru Timișoara, care pentru noi este o puternică sursă de inspirație. Povestea AZUR și a familiei Farber, care a fondat fabrica, a rămas fără ea în urma naționalizării și apoi a reintrat în posesia ei revendicând-o după Revoluție, ne-a dat posibilitatea de a continua ceva ce am simțit că a fost construit mult timp în spiritul acestui loc; rădăcinile, continuitatea dau legitimitate demersului nostru. 

Apoi, clădirea pe care am cumpărat-o a fost un spațiu suficient de ofertant pentru a-l putea transforma relativ ușor în ce ne doream noi, și, foarte important, este un loc așezat pe Bega - un alt vector identitar esențial pentru Timișoara și genul de loc care atrage comunitățile creative. Și prețul proprietății a contat enorm în luarea deciziei. 

 

  • Care-a fost conceptul arhitectural, ideea de la care s-a plecat?

O.S.: Ideea a fost foarte clar stabilită - ne doream un loc care să inspire și să găzduiască creativitate, cu toate funcționalitățile și designul aferente, adaptat la secolul în care trăim. 

Conceptul a fost relativ simplu - la scară urbană, am propus două gesturi conceptuale importante: primul a fost decizia de a deschide cât mai mult casa spre stradă, și deci mutarea tuturor golurilor din fațada principală mai jos, la parter, chiar până la nivelul trotuarului, astfel încât să vezi ce se întâmplă înăuntru. 

În al doilea rând, am știut că ne dorim să colaborăm cu restul curții și al vecinilor. Așa că al doilea gest conceptual a fost structura scării, ca un spațiu exterior generos, un set de camere exterioare care privesc înspre curtea cea mare. Legat de spațiul interior, aici am păstrat atmosfera industrială, iar unde am putut, am inserat trei niveluri în loc de două; în felul acesta am oferit o dinamică mai specială structurii scării.

Din punct de vedere funcțional, FABER conține un bistro la parter, spații interioare și exterioare pentru evenimente și întâlniri, un spațiu de co-working și atelierele noastre de design și de arhitectură.

 

  • Care au fost proiectele din afară care v-au inspirat și influențat? 

O.S.: Ne-am mândri dacă, în timp, am fi enumerați în lista hub-urilor creative emblematice din Europa. Aș menționa aici Strijp-s din Olanda sau LX Factory din Portugalia. Inspirația însă nu ne-a venit dintr-un loc anume și a fost un proces de tip nevoie - soluție, ceea ce știam că este necesar pentru Timișoara și ceea ce puteam oferi prin acest loc special și toată priceperea noastră. 

 

  • Care-au fost provocările întâmpinate în reabilitarea clădirii? Ați reușit să vă încadrați în bugetul estimat?

O.S.: Ați intuit bine, o provocare despre care voiam să povestesc este bugetul, pentru că da, l-am depășit, acesta fiind de departe cel mai consistent conflict la nivel de echipă - și unul care a lăsat urme până în prezent. Ce cred că este interesant de subliniat din această problemă este că diferența de optică - aceeași care ne face mai puternici împreună în multe situații - este și cea care poate adânci consistent conflicte pe subiecte complexe care nu prea au rezolvări simple. În cazul nostru, depășirea de buget s-a întâmplat în bună măsură pe partea de consolidare structurală a clădirii - care a trebuit să fie mult mai consistentă decât ce estimaserăm noi inițial.

Apoi, ca o altă provocare majoră, amintesc aici procesul de decontaminare a sitului. Șantierul la FABER a început cu decontaminarea: după ce am efectuat analizele de sol pentru a afla cât de poluat este situl (și din fericire, nu a fost foarte poluat), s-a îndepărtat un strat de 30 de centimetri de pământ care s-a ecologizat. Apoi, în timpul șantierului, consolidând fundațiile, am dat peste un rezervor de grăsimi, care a fost uitat plin, cel puțin vreo 30 de ani. Și acest conținut a fost colectat și tratat. 

Acest proces, deși sună simplu sumarizat în felul acesta, a fost în primul rând unul pe care nu l-am putut face înainte de a achiziționa proprietatea, deci riscant. Apoi a fost un proces extrem de stresant, căci dincolo de faptul că la un moment dat am avut o citire greșită a rezultatului la analize și ne-am speriat foarte tare, infrastructura de servicii și competențe pentru acest tip de procese este foarte limitată, iar poveștile cu care ne-am întâlnit, încercând să rezolvăm cât mai corect posibil problema noastră, au fost halucinante. 

 

  • Care este ideea cu care timișorenii trebuie să rămână despre FABER? Ce se întâmplă aici, în ce moduri se pot bucura de creativitate?

O.S.: FABER are o viață activă, zilnică, generată de toate entitățile creative care își au sediul în clădirea noastră - peste 20 la număr (firme de arhitectură, design, promotori, creatori de conținut, muzicieni, start-up-uri din zona tech, un bistro), și o existență publică asigurată de evenimentele pe care le creăm sau cele ale partenerilor culturali, pe care le găzduim. Săptămânal, la FABER, au loc conferințe, ateliere, expoziții, experimente culturale, generate de noi și de partenerii noștri. 

Ne place să spunem că e un centrul al creativității, pentru că el chiar asta reprezintă, și ne bucurăm să vedem diversitatea publicului care ne trece pragul - asta pentru că găzduim și organizăm evenimente diverse, iar în coworking și în bistro sunt permanent oameni foarte diferiți: copii, bătrâni, corporatiști, artiști, hipsteri, punkiști și muncitori. 

FABER funcționează pe două paliere, și cred că e bine de menționat asta. Pe de-o parte, cu ajutorul companiilor care desfășoară diferite activități aici, oferim la un preț subvenționat spații și sprijin programelor și entităților culturale, creative sau civice care au nevoie de sprijin pentru a crește. Pe de altă parte, avem propriul nostru program, dezvoltat  pe două direcții: de design, unde se ocupă de curatoriat Martina Muzi, designer și profesor de design, și de muzică, care este curatoriată de Florin Unguraș, co-fondator la festivalului TMBase.

Cam așa se traduce creativitatea pentru noi - din mai multe unghiuri și perspective 🙂 

Alte articole


Elevii ambasadori ASAP vizionează scurtmetraje pe teme de mediu în ultima lor misiune din programul ASAP România. Iată selecția propusă de Animest împreună cu Animation Festival Network
ASAP România, programul de responsabilitate socială al fundației The Institute, le-a pregătit ca ultimă misiune celor 25 de elevi ambasadori […]
Artistul Călin Țopa, invitat să prezinte publicului instalația audio la Veneția, în expoziția de artă contemporană Personal Structures. „Transcendent Renaissance”, o călătorie muzicală atemporală, de văzut din 20 aprilie
La invitația Centrului Cultural European Italia (ECC-Italia), compozitorul și designerul de sunet Călin Țopa e prezent la Veneția, în cadrul […]
Între 1 și 8 martie, ascultă la telefon literatură scrisă de femei. Linia autoarelor
Ce-ar fi dacă dimineața, la cafea, în autobuz sau în pauza de prânz ai asculta două minute din literatura unor […]
Echipa României la World Sushi Cup urcă pe podium la Competiția Mondială de Sushi din Tokyo
Echipa României la World Sushi Cup, sub îndrumarea echipei ZenSushi, a obținut locul I la categoria "Creative Sushi Open Competition" […]