Un nou studiu realizat de Up România, în parteneriat cu Reveal Marketing Research, scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: 46% dintre români aruncă mâncare gătită, în ciuda eforturilor de conștientizare privind risipa alimentară. Informațiile au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 27 mai 2025.

România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de risipă alimentară din Europa – peste 2,5 milioane de tone anual, adică 150 kg de alimente irosite pe cap de locuitor. Studiul realizat în martie 2025 arată că această problemă persistă, chiar dacă românii declară că devin din ce în ce mai conștienți de impactul negativ al risipei – economic, social și de mediu.

Același studiu arată că risipa ne costă, în medie 200 lei, lunar, dar poate ajunge și la o valoare dublă. Cercetătorii care au elaborat studiul au subliniat că ne este greu să estimăm cât ne costă mâncarea aruncată pentru că este, de asemenea, greu de acceptat că facem această risipă.

Ce aruncă românii cel mai des?

Cea mai irosită categorie de alimente rămâne mâncarea gătită (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18–34 de ani contribuie cel mai mult la risipă, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează un comportament mai responsabil.

Cauzele principale identificate includ:

• cumpărăturile în exces (43%),

• prepararea unor porții prea mari (39%),

• refuzul de a consuma mâncare reîncălzită,

• lipsa educației în planificarea meselor.

Comanda la domiciliu și viața urbană contribuie indirect la fenomen

Datele mai arată că obiceiurile moderne, precum comenzile frecvente de mâncare la domiciliu și mesele în oraș, preferate mai ales de tineri, influențează nivelul de risipă. Tinerii din generația Z (18–24 ani) consumă în medie 2 din 10 mese în oraș și comandă de 1,8 ori din 10 mese.

În același timp, tot această categorie de vârstă simte cel mai acut presiunea socială legată de risipă: 34% declară că se simt judecați atunci când aruncă alimente.

Ce soluții aplică românii pentru a reduce risipa?

Deși comportamentele de risipă rămân ridicate, 82% dintre respondenți folosesc deja metode de reducere a pierderilor alimentare:

• depozitarea corectă și congelarea alimentelor,

• planificarea cumpărăturilor (78%),

• estimarea corectă a porțiilor (76%).

Aceste strategii sunt mai frecvent aplicate de femei și de persoanele între 35 și 44 de ani. În contrast, tinerii între 25 și 34 de ani sunt mai puțin deschiși la implementarea acestor obiceiuri.

Educația din familie și influența valorilor culturale

Un factor esențial în comportamentul de consum al românilor este influența educației primite în familie. 53% dintre respondenți recunosc că au fost crescuți cu valori precum „să nu arunci mâncarea”, procent ce ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani. În schimb, doar 40% dintre tinerii între 18–24 de ani au fost expuși la astfel de norme.

„Rezultatele studiului confirmă că generațiile mai în vârstă și femeile sunt mai implicate în combaterea risipei alimentare. Tinerii, deși predispuși la risipă, sunt totodată sensibili la presiunea socială și pot fi influențați pozitiv prin educație și informare”, afirmă Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.

Ce face Up România pentru combaterea risipei

Elena Pap, Director Europa Up Group, subliniază importanța implicării active:
„România aruncă anual milioane de tone de alimente, cu consecințe economice și ecologice majore. La Up România, ne propunem să susținem un consum sustenabil prin inițiative care încurajează responsabilitatea și educația alimentară.”

Prin campania „Redefinim Munca”, aplicația UpMobil+ și platforma Up MultiBeneficii, compania creează un ecosistem care promovează nu doar beneficiile extrasalariale, ci și un stil de viață conștient, în care risipa nu-și mai are locul.